Foto: msmps.gov.md

Pentru a reduce numărul de fumători şi efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii populaţiei, începând cu 1 mai 2016, în cadrul IMSP Dispensarul Republican de Narcologie, a fost instituită Linia verde destinată consilierii şi tratamentului pentru renunţare la fumat. Astfel, pe parcursul acestei perioade, 2304 de persoane au apelat serviciul telefonic pentru a se informa despre posibilităţile de renunţare la fumat.

Numărul persoanelor care doresc să renunțe la fumat este în creștere de la 220 în 2016, la 921 în 2019 și 245 în anul 2020.

Vârsta medie a fumătorilor care apelează pentru a renunța la fumat constituie 25-45 ani. Circa 90% din cei care se adresează sunt bărbați, iar 10% femei. Preponderent se adresează pentru a renunța la fumat acei fumători care  au un stagiu îndelungat de fumat de peste 10 ani și la care s-a format o dependență cu grad avansat, la fel  motivele adresării sunt și consecințele asupra sănătății, maladiile concomitente ca broșita cronică, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială și altele.

Toate persoanele care apelează serviciul telefonic antifumat sunt motivate să iniţieze intervenţii complexe pentru a abandona fumatul.

Respectiv, anual în mediu circa 360 de persoane  beneficiază de consiliere psihologică sau psihoterapie individuală şi în grup. Totodată, 390 de persoane în mediu în fiecare an beneficiază de tratament complex: lazeroterapie, acupunctură şi administrarea medicamentelor specifice.

Recomandări pentru cei care doresc să renunțe la fumat:

1. Evaluarea dependenţei nicotinice

2. Evaluarea motivaţiei pentru renunţare la fumat

3. Analiza anxietății şi fricilor legate de procesul de renunţare la fumat

4. Alegerea de comun acord a unei strategii terapeutice adecvate

Cele două componente care şi-au dovedit eficienţa în tratarea dependenţei de tutun sunt terapia cognitiv-comportamentală şi terapia medicamentoasă:

– Terapia medicamentoasă oferă de la substituenţii de nicotină folosiţi sub diverse forme (gumă, plasture, spray nazal, inhalator, tabletă sublinguală) la anti- depresive, antagonişti ai receptorilor nicotinici .

– Terapia cognitiv-comportamentală include metode ce schimbă modalităţile obişnuite de a gândi şi a simţi în ceea ce priveşte fumatul şi propria persoană şi oferă încurajări, recompense, modificarea cognițiilor iraționale privind reducerea la minimum şi gestionarea dorinţei de a fuma.

Cum îi ajutăm pe fumătorii lipsiţi de motivaţie să renunţe la fumat:

Metoda  Strategia celor 5 R

• Relevanţă: să răspundă la întrebarea: „De ce este importantă renunţarea la fumat pentru dumneavoastră, pe plan personal?”

 • Riscuri: Identificarea potenţialelor riscuri personalizate legate de sănătatea fumătorului respectiv şi să clasificarea atât riscurilor imediate (ex.: agravările bolilor respiratorii acute), cât şi riscurile pe termen lung (infertilitate, cancer etc.).

• Recompense: Prezentarea beneficiilor personale ale renunţării la fumat.

• Obstacole (engl. – Road-blocks): Identificarea barierelor sau obstacolelor care ar putea sta în calea succesului unei tentative de renunţare la fumat.

• Repetiţie: Intervenţiile în vederea renunţării la fumat ar trebui să fie făcute în mod repetat, ori de câte ori se  constată că clientul nu este dispus/pregătit să se lase de fumat.

Recomandăm persoanelor care vor să renunţe la fumat să apeleze la ajutorul specialiştilor de la Linia verde: 0 800 10001.