Foto simbol. Sursa: resita.ro
Impactul socio-economic al pandemiei de COVID-19 asupra IMM-urilor din Republica Moldova și măsurile de suport pentru acest sector au fost abordate în cadrul unei video-conferințe organizate de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu participarea a peste 90 de reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, platformelor consultative, asociațiilor de business și bancare, dar și a partenerilor de dezvoltare.
Video-conferința a inclus cinci sesiuni și paneluri tematice, la care s-au discutat diverse subiecte privind problemele actuale ale mediului de afaceri, provocările și măsurile de răspuns ale Guvernului, propunerile comunității de afaceri și a partenerilor de dezvoltare, accesul la finanțare, lanțurile de aprovizionare și piețele de desfacere, inovație și digitalizare, resurse umane.
În cadrul evenimentului, secretarul general al Ministerului Economiei și Infrastructurii, Lilia Palii, a apreciat suportul PNUD Moldova în evaluarea impactului socio-economic al pandemiei de COVID-19, menționând importanța atât a evaluării externe, cât și recomandărilor, care vor fi examinate și utilizate pentru elaborarea politicilor de intervenție.
„În scurt timp de la debutul pandemiei de COVID-19, Guvernul a lansat un set de măsuri pentru atenuarea efectelor negative ale crizei asupra mediului de afaceri, precum și a asigurat continuitatea implementării programelor guvernamentale de suport al mediului de afaceri, inclusiv pentru sectorul IMM.
Deși sectorul IMM-urilor este unul din cele mai flexibile în structura mediului de afaceri, care se poate adapta la eventuale schimbări economice structurale si ciclice, totuși pandemia le-a surprins cu multiple incertitudini și provocări. Lipsa de continuitate a afacerii și de lichidități, diminuarea cererii pe piață, constrângerile de șomaj, lipsa unei infrastructuri disponibile pentru o transformare digitală rapidă a businessului etc. Pandemia încă nu s-a sfârșit, și pe lingă o evaluare a impactului socio-economic trebuie să venim si cu un răspuns de politici socio-economice bine articulate pentru această perioadă, dar și pentru economia viitoare, care trebuie sa fie una bazată pe principii de reziliență și durabilitate”, a declarat Lilia Palii.
La rândul său, Dima Al-Khatib, reprezentanta rezidentă a PNUD Moldova, a spus că evenimentul de astăzi va furniza contribuții relevante la planul de recuperare economică la care lucrează Ministerul Economiei și Infrastructurii pentru a sprijini IMM-urile afectate de pandemia de COVID-19.
„Am elaborat un raport privind impactul socio-economic al pandemiei COVID-19 asupra grupurilor vulnerabile și a sectoarelor economice din Republica Moldova și am venit cu unele recomandări de politici. Sperăm că, urmare a evenimentului de astăzi să consolidăm dialogul între partenerii și părțile interesate cu privire la sprijinirea IMM-urilor în perioada pandemică și post-pandemică, să identificăm lacunele din programele și politicile publice și să venim cu inițiative suplimentare de susținere a întreprinderilor”, a afirmat reprezentanta PNUD Moldova.
Evaluarea impactului socio-economic a fost realizată de PNUD Moldova, în cooperare cu echipa de țară a ONU, și cu sprijinul UNFPA. Potrivit raportului, elaborat de PWC la comanda PNUD Moldova, impactul pandemiei asupra IMM-urilor a fost unul semnificativ, majoritatea companiilor raportând scăderi ale vânzărilor până la 75-100%. Principalii factori care au afectat activitatea companiilor au rezultat din scăderea cererii la produse și servicii, restricționarea activității, accesul limitat la materii prime sau perturbări în aprovizionare (în special pentru materiile importate) și lanțurile de distribuție, scăderea productivității muncii. 88% dintre antreprenori au semnalat un efect negativ al pandemiei, în special, cei din HORECA, comerțul intern nealimentar și servicii.
Experții estimează că provocările vor continua și în următoarele 2-5 luni, fiind legate de întreruperi logistice, posibilele restricții de activitate pentru unele sectoare, cererea scăzută a pieței, productivitatea scăzută a personalului și deficitul forței de muncă. Companiile se așteaptă să atenueze aceste provocări prin reducerea costurilor de personal (83%), reducerea cheltuielilor administrative (75%) și amânarea investițiilor strategice (83%), reducerea volumului de producție (75%).
În context, au fost făcute serie de recomandări de politici, printre care amânarea plăților la impozite și contribuțiile sociale pentru companiile care înregistrează scăderea veniturilor, amânarea achitării ratelor la creditele IMM-urilor, acordarea de împrumuturi cu dobândă preferențială și garanții guvernamentale pentru IMM-uri, amânarea termenului limită pentru depunerea declarațiilor financiare și a rapoartelor de audit, sprijin pentru reintegrarea și recrutarea forței de muncă, telemuncă și lucru în schimburi la întreprinderi, comerț electronic și măsuri de sprijin pentru transport și depozitare.
La videoconferință au participat reprezentanții Cancelariei de Stat, Ministerului Finanțelor, Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, ODIMM, Consiliul Economic pe lângă Prim-Ministru, AmCham, Asociația Businessului European, Asociației Investitorilor Români, Alianței IMM-urilor din Moldova, ATIC, Camerei de Comerț și Industrie, Asociației Băncilor din Moldova, USAID, GIZ, Delegației UE în Moldova, Băncii Mondiale, BERD ș.a.
