Pe 16 septembrie este marcată Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon – un scut fragil de gaz, ce protejează Pământul de acțiunea nocivă a radiațiilor ultraviolete emise de soare. În această zi, în 1987, a fost semnat Protocolul de la Montreal privind interzicerea substanțelor ce diminuează stratul de ozon, numite clorofluorocarburi (CFC) ce provin din sistemele de răcire ale frigiderelor şi aparatelor de aer condiţionat, din spray-uri, din procesele de fabricație a spumelor industriale și din procesele de spălare a metalelor și a componentelor electronice, potrivit http://ozone.unep.org.
Consecințele ireversibile, cauzate de distrugerea stratului de ozon au impus statele semnatare ale Protocolului de la Montreal să renunţe treptat la utilizarea substanţelor care afectează stratul de ozon și să înlocuiască tehnologiile vechi, poluatoare, cu altele noi, în deplină siguranţă pentru sănătatea omului și a mediului.
Genericul din acest an este „Montreal Protocol – Keeping us, our food and vaccines cool” (Ne păstrăm mâncarea și vaccinurile la rece), pentru toate țările lanțul frigorific fiind de o importanță deosebită și contribuie substanțial la reducerea pierderilor și risipei de alimente, la protecția sănătății publice și la susținerea sectorului economic, iar în contextul pandemiei de COVID-19, lanțul frigorific este esențial în soluționarea problemei legate de livrarea vaccinurilor, care necesită condiții speciale de transportare și păstrare.
Protocolul de la Montreal recunoscut pe plan mondial ca cel mai eficient tratat multilateral din domeniul mediului pus vreodată în aplicare, un exemplu unic de colaborare şi parteneriat internațional pentru protejarea patrimoniului comun al umanității, a intrat în vigoare la 1 ianuarie 1989. În 1994, prin Rezoluția nr. 49/114, Adunarea Generală a ONU a proclamat Ziua internațională pentru protecția stratului de ozon, toate statele lumii fiind invitate să sărbătorească prin diverse acțiuni în concordanță cu obiectivul principal al Protocolului şi a Amendamentelor sale, se arată pe site-ul oficial al ONU.
Prin politica sa de mediu, Republica Moldova s-a aliniat efortului mondial de cooperare pentru un mediu sănătos, adoptând acte legislative în domeniu începând cu anul 1999 şi devenind parte la Convenţia de la Viena pentru protecţia stratului de ozon şi a Protocolului de la Montreal în anul 1996 prin Hotărârea Parlamentului Republicii Moldova nr. 966/1996. Ulterior, Republica Moldova a aderat la amendamentele de la Londra, Copenhaga, Montreal și Beijing la Protocolul de la Montreal. Actualmente este în curs de examinare în Parlament proiectul de lege privind aderarea Republicii Moldova la Amendamentul de la Kigali al Protocolului (HG nr. 536/2020).
Prin ratificarea Convenției şi a Protocolului, țara noastră şi-a asumat angajamentele să respecte şi să îndeplinească prevederile și restricțiile acestor instrumente internaționale. În acest scop au fost elaborate un șir de acte normative menite să reglementeze şi să stopeze utilizarea substanțelor care distrug stratul de ozon: Regulamentul cu privire la regimul comercial şi reglementarea utilizării hidrocarburilor halogenate care distrug stratul de ozon (aprobat prin Legea nr. 852/2002),Programul de suprimare eşalonată a hidroclorofluorocarburilor halogenate pentru anii 2016-2040 şi Planul de acţiuni pentru implementarea acestuia în anii 2016-2020 (HG nr. 856/2016),Regulamentul cu privire la măsurile de reducere a emisiilor provenite de la sistemele de climatizare ale autovehiculelor (HG nr. 1242/2016), Regulamentul cu privire la stabilirea mecanismului de repartizare a contingentelor anuale pentru importul hidroclorofluorocarburilor halogenate (HG nr.589/2018), Regulamentul cu privire la formarea și atestarea specialiștilor în domeniul tehnicii frigului care conține hidroclorofluorocarburi și gaze fluorurate cu efect de seră (HG nr. 483/2019).
În rezultatul acțiunilor realizate pe parcursul anilor 2016-2020 a fost atins obiectivul stabilit pentru etapa I a Programului de suprimare eșalonată a hidroclorofluorocarburilor halogenate pentru anii 2016-2040 – reducerea consumului de HCFC cu 35% din nivelul de bază către anul 2020. Conform Programului, către anul 2025 consumul de HCFC urmează a fi redus cu 67,5 %, iar către anul 2030 – cu 97,5% din nivelul de bază. Eliminarea completă a hidroclorofluorocarburilor din consum va fi realizată către anul 2040.
Notă: Stratul de ozon stratosferic este situat la înălţimea de 40 km și, reţinând radiaţiile ultraviolete dăunătoare, este indispensabil vieţii pe pământ. Acest fapt a fost definit de Convenţia de la Viena ca fiind ”stratul de ozon atmosferic de deasupra stratului limită planetar”. Fenomenul epuizării stratului de ozon duce la scăderea eficacității sistemului imunitar, cu apariția infecțiilor, a cancerului de piele, a cataractelor și orbirii, arsuri grave în zonele expuse la soare, reducerea culturilor și implicit a cantității de hrană, ca urmare a micșorării frunzelor la plante, distrugerea vieții marine, a planctonului, precum și degradarea unui număr impunător de materiale plastice utilizate în construcție, vopsele, ambalare etc. Conform experţilor Organizaţiei Meteorologice Mondiale, după trei decenii de luptă a comunității mondiale împotriva distrugerii stratului de ozon au fost realizate progrese importante – gaura de ozon se micșorează continuu, iar stratul de ozon este în curs de normalizare, iar către mijlocul secolului, grație Protocolului de la Montreal, stratul de ozon ar putea să se refacă şi să atingă nivelul său de până la anul 1980.
