Foto simbol
Pe 22 mai, marcăm Ziua Internațională a Biodiversității, proclamată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, prin rezoluția 55/201 din 20 decembrie 2000. Proclamarea zile la nivel internațional, are la baza un semnal de alarmă cu referire la problemele privind biodiversitatea și dispariția, în prezent, a mulțimilor de specii, atât din faună cât și floră, obiectivul fiind conservarea biodiversității și utilizarea corectă a resurselor. În acest sens, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (MADRM) a organizat o masă rotundă cu scopul de a nominaliza și a examina amenințările pentru biodiversitate și presiunilor exercitate asupra acesteia.
În discursul susținut în debutul evenimentului, ministrul Ion PERJU a îndemnat populația țării să își revizuiască relația cu natura.
„Impactul negativ al omului asupra biodiversității a atins o limită fără precedent. 75% din mediul terestru și 66% din mediul marin au fost modificate semnificativ de acțiunile umane. Transformarea mediului înconjurător pentru a fi prielnic doar vieții omului, creează un dezechilibru în natură. Din acest motiv, circa 1 milion de specii de animale și plante sunt amenințate cu dispariția. Ziua de 22 mai este o ocazie în plus să sporim sensibilizarea omenirii asupra acestor probleme și Vă îndemn să fim mai prietenoși cu natura, pentru că în pofida progreselor umane în domeniul tehnologiei, suntem complet dependenți de ecosisteme sănătoase și durabile”, a subliniat ministrul.
Ministrul a mai comunicat că, principalii factori globali ai pierderii biodiversității sunt schimbările climatice, speciile invazive, supraexploatarea resurselor naturale, poluarea și urbanizarea, iar fără o acțiune ambițioasă de a proteja natura omenirea riscă să nu atingă obiectivele Agendei 2030.
Totodată, oficialul a declarat că în condițiile unor capacități instituționale limitate, MADRM contribuie la procesul de conservare a biodiversității inclusiv prin aproximarea legislației naționale la Directivele UE în domeniul conservării biodiversității, realizarea prevederilor tratatelor internaționale, la care Republica Moldova este parte și prin colaborarea cu organismele internaționale şi cu statele din regiune, prin extinderea reţelei de arii protejate prin crearea Rezervației Biosferei și Parcului Național „Nistru de Jos”, Rețelei Emerald, precum și susținerea financiară a activităților de împădurire a terenurilor degradate.
Comunitatea academică și reprezentanții ONG-urilor de mediu, prezenți la eveniment, au prezentat studii legate de problema pierderii biodiversității, de degradarea ecosistemelor, de schimbările climatice și soluțiile de conservare a biodiversității.
În scopul atingerii Agendei 2030, comunitatea academică a declarat că este necesară întreprinderea unor măsuri urgente în vederea menținerii sau restaurării nivelului de conservare a habitatelor și speciilor de faună și floră sălbatică, ținând cont de cerințele economice, sociale și culturale și de caracteristicile regionale și locale.
Conform datelor Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii, cel puțin 1 677 de specii dintre cele 15 060 evaluate sunt amenințate cu dispariția, iar conform datelor prezentate de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), de-a lungul anilor, peste 90% din soiurile de culturi agricole au dispărut, jumătate 30% rasele de animale sunt expuse riscului de dispariție.
Notă: Republica Moldova a ratificat la 16 martie 1995 Convenţia de la Rio privind diversitatea biologică, asumându-și integral obligațiile ce-i revin conform acesteia. Astfel, conform art. 6 al Convenţiei, care stabilește măsuri generale pentru conservare si utilizare durabilă, fiecare dintre părțile contractante are obligația de a elabora strategii, planuri și programe naționale pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a diversității biologice sau de adaptare în acest scop a strategiilor, planurilor si programelor existente; de a integra, în măsura posibilităților și în funcție de necesități, conservarea si utilizarea durabila a diversității biologice în planurile, programele si politicile sectoriale si intersectoriale.
