Foto: gov.md
Ziua de 27 ianuarie este una cu o încărcătură aparte – Ziua în care aducem omagiu milioanelor de victime ale Holocaustului – teribila crimă generată și realizată cu atâta cruzime de naziști în cel de-al Doilea Război Mondial.
Guvernul își asumă deplin angajamentul de a purta mereu vie memoria victimelor acestui măcel abominabil. Pornim de la înţelegerea că o societate matură trebuie să își asume lecţiile istoriei, a episoadelor întunecate ale trecutului pentru a putea construi un viitor în care asemenea tragedii să nu se mai întâmple niciodată. Astfel, cultivarea memoriei Holocaustului ca alegere conștientă de a nu da uitării aceste orori, este o datorie față de victime și o obligație față de generațiile viitoare.
Începând cu anul 2015, în contextul acestei zile, în toată țara se organizează „Săptămâna Memoriei”, care include o serie de activități, cum ar fi mese rotunde, conferințe internaționale, lecții tematice în instituțiile de învățământ, depuneri de flori la monumentele victimelor Holocaustului, difuzarea filmelor tematice, expoziții comemorative. Însă, consider corect ca evenimente și acțiuni de acest gen să nu se limiteze doar la spațiul temporar de „Săptămână a Memoriei”, ci să devină o tradiție permanentă nu doar în curriculele de studii ale elevilor și studenților.
La finele anului trecut, Guvernul Republicii Moldova a adoptat cel de-al doilea Plan de acțiuni pentru anii 2021-2024 privind promovarea memoriei Holocaustului și a culturii toleranței în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei și altor forme de intoleranță. Documentul reprezintă o continuare logică firească a primului Plan de acțiuni implementat în perioada 2017-2019.
Scopul primordial al acțiunilor noastre în următorii ani va fi, pe lângă acțiunile de comemorare, informare și sensibilizare a publicului larg, să abordăm și cauzele profunde ale fenomenelor sociale, care au derivat finalmente în tragedia Holocaustului: regimurile autoritare şi totalitare, antisemitismul, xenofobia și discursul de ură.
În acest context, educația continuă și formarea tinerelor generații în spiritul valorilor universale ale drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, stimulând dialogul intercultural, constituie principalele instrumente prin care vom putea păstra memoria victimelor tragediei și să construim o societate deschisă, tolerantă și pașnică, în care fiecare persoană să se dezvolte și prospere indiferent de apartenența etnică, rasială sau religioasă.
Mă închin cu pioșenie în fața milioanelor de victime ale Holocaustului.
Aureliu Ciocoi,
Prim-ministru interimar
al Republicii Moldova